croco/ mai 22, 2019/ Articole, Proiect/ 0 comments

S-a încheiat o primă etapă a proiectului „Anonimii Migrației. Teatru Documentar Rural”, etapă în care cercetătorii și artiștii implicați în proiect au luat interviuri în cele trei localități implicate în proiect în baza parteneriatelor cu primăriile și instituțiile de învățământ locale. În Carastelec, Marca și Hida, precum și în multe din satele care compun aceste comune, echipa a făcut peste 50 de interviuri, iar în paralel cu activitățile specifice cercetării antropologice de teren, regizorul Claudiu Lorand Maxim, scenografa Anda Pop și antropoloaga Agota Abran au desfășurat ateliere de teatru forum cu aproximativ 150 de elevi din ciclul gimnazial, aproximativ 6 ore pe zi, în fiecare săptămână dedicată fiecărei comunități.

Fotograful Vlad Petri a documentat foto atelierele și muncile de cercetare, urmând ca din aceste fotografii să fie selectate câteva pentru pregătirea expoziției foto-audio din toamnă. Explorarea fotografică a comunităților a adus și surprize localnicilor, fotograful Vlad Petri având la el o imprimantă portabilă și oferind interlocutorilor noștri fotografii în format fizic. A fost o surpriză și pentru noi să vedem încântarea oamenilor, atât tineri, cât și bătrâni, în condițiile în care fotografiile proliferează datorită tehnologiei, însă în format digital și tot mai rar în format material.

În baza acestor interviuri, dramaturga Alexandra Voivozean urmează să redacteze în săptămânile următoare scenariul pentru spectacolul de teatru care va fi regizat de Claudiu Lorand Maxim, urmând ca apoi să înceapă repetițiile necesare producției, la teatrul Reactor de Creație și Experiment din Cluj, co-producător al acestui spectacol.

Poveștile culese surprind transformările care au loc la nivelul comunităților rurale și la nivelul familiilor extinse și nucleare, precum și motivele care determină oamenii să plece la muncă peste hotare. Absența locurilor de muncă și mai ales nivelul salarizării din România fac imposibil un trai decent pentru multe familii, cu atât mai mult în cazurile celor care au copii ce urmează cursurile unor licee din orașe sau care merg la facultate. Costurile educației, deși gratuită, sunt mult peste veniturile ce pot fi obținute în România, inclusiv în multe cazuri în care ambii părinți sunt angajați. În astfel de cazuri, cel puțin un membru al familiei pleacă la muncă în străinătate, de regulă pe durate scurte. Plecarea unui părinte sau, în unele cazuri, ale ambilor părinți, face ca rolul bunicilor în îngrijirea copiilor rămași acasă să fie esențial.

Un alt aspect observat ține de atașamentul vârstnicilor față de locuințele și comunitățile lor natale și refuzul acestora de a se muta în alte țări, pentru a fi lângă copiii și nepoții lor. Rolul mijloacelor de comunicare moderne este foarte important în aceste cazuri, legăturile fiind întreținute prin intermediul Facebook-ului, WhatsApp-ului, Messenger-ului și a telefoniei mobile. Refuzului de a se muta în altă țară i se alătură și dorința vârstnicilor de a nu fi o povară pentru cei tineri, astfel că rămânând în gospodăriile lor rurale se simt în continuare productivi și pe cont propriu, în special cei care mai cresc animale și se ocupă cu agricultura de subzistență.

În cazul tinerilor, motivul principal al plecării ține tot de partea financiară, salariile pe care le pot obține muncind în comunitățile rurale sau în orașele din proximitate făcând imposibilă autonomizarea acestora în raport cu părinții, adică achiziționarea unei locuințe proprii.

Acesta este un tablou schematic, bazat pe observații de etapă, urmând să fie completat cu detalii și informații mai precise pe parcurs, pe măsura procesării materialului adunat din teren.

Colectivul de cercetate a fost format din Ágota Ábrán, Corina Bejinariu, Valer Simion Cosma, Andrei Herța, cercetători științifici la Muzeul Județean de Istorie și Artă Zalău și colaboratorii: Iulia Hosu de la Institutul pentru Studierea Problemelor Minorităților Naționale, Anda Pop – scenografă, Alexandra Voivozeanu – dramaturg și sociolog, Lorand Maxim – regizor și Vlad Petri – fotograf.

Foto: Vlad Petri

Video: Anda Pop.

Share this Post

Leave a Comment

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

*
*