Valer Simion Cosma – manager de proiect (n. 16. 02. 1986, în Telciu) este istoric, antropolog, publicist și manager cultural. În prezent lucrează ca cercetător ştiinţific III la Muzeul Județean de Istorie şi Artă Zalău și asistent de cercetare (Postdoc) la Facultatea de Teatru și Televiziune, Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj, în cadrul proiectului de cercetare „Iconografia vrăjitoriei, o abordare antropologică: cinema, teatru, arte vizuale”. Este doctor în istorie al Universității Babeș-Bolyai din Cluj, cu o teză despre rolul preoților în lumea țărănească ardeleană a secolului al XIX-lea. A fost angajat al „Fundației Research Innovation” ca cercetător avansat în cadrul proiectului „Political Clientelism: a comprehensive frame for measuring electoral irregularities”, finanțat de UEFISCDI și coordonat de prof. univ. dr. Isabela Mareș (Columbia University). Timp de doi ani (2015-2017), a fost cercetător în cadrul proiectului “East-West”. Vernacular religion on the boundary of Eastern and Western Chritianity: continuity, changes and interactions (Seventh Framework Programme – ”Ideas” Specific programme – European Research Council) găzduit de Institutul Etnografic al Academiei Maghiare de Științe din Budapesta, Ungaria. Este  președinte și fondator al Centrului pentru Studierea Modernității și a Lumii Rurale (2016), a Conferințelor de vară de la Telciu (2012) și al Școlii de vară de la Telciu (2016). În 2018 a lansat tot la Telciu programul de rezidențe de cercetare și creație artistică „Culese din Telciu”, pe care-l coordonează alături de Claudiu Lorand Maxim. A coordonat trei volume rezultate din primele ediții ale Conferințelor de vară de la Telciu și a publicat o serie de studii în volume colective și reviste de specialitate din România și străinătate. Preocupările sale vizează modernizarea lumii rurale, istoria și sociologia elitelor rurale, religiozitatea țărănească, religia vernaculară și raporturile dintre modernitate/colonialitate și religie în Europa de Est, naționalismul, populismul și clientelismul politic. În paralel cu activitatea academică, a contribuit la documentarea şi realizarea unor filme documentare (Disco is Dead, 2017, regia Alina Manolache; Telciu – work in progress-, regia Vlad Petri, 2018), performance-uri artistice (ÜBUNG IN TRAUER/EXERCISE IN MOURNING by Maria Magdalena Ludewig & Guests, at Kampnagel – Internationales Zentrum für Schönere Künste, Hamburg, 2017) şi spectacole de teatru documentar (Frontal- o adaptare foarte liberă după ,,Povestea unui om lenes” de Ion Creangă, 2019, regia Gianina Cărbunariu; Fabrici și Uzine, 2019, regia Adina Lazăr şi Sunt una dintre fortunate, 2019, regia Claudiu Lorand Maxim). În 2017, alături de Ágota Ábrán, a coordonat numărul ”Lumea Rurală Postsocialistă”, al Gazetei de Artă Politică.

***************************

Ágota Ábrán – cercetător de teren. Și-a terminat studiile doctorale în 2018 la Universitatea din Aberdeen, Scoția, Marea Britanie, la Facultatea de Antropologie Socială, de unde și-a primit și diploma de master. Din decembrie 2018 lucrează ca cercetător științific III în antropologie la Muzeul Județean de Istorie și Artă din Zalău. Tema ei de cercetare urmărește procesului prin care plantele devin medicinale în România, axându-se pe domeniul de comodificare, studii de evaluare, antropologie medicală și depășirea dihotomiilor carteziene dintre social și natural. Din 2019 a preluat organizarea și coordonarea Conferințelor de vară de la Telciu.

 

***************************

Corina Bejinariu – cercetător de teren.  Este managerul Muzeului Județean de Istorie și Artă  Zalău  din anul 2010 până în prezent.  În perioada 1995-2010 a ocupat funcția de muzeograf și cercetător, cu specialitatea etnografie. A obținut doctoratul la Universitatea ”Babeș-Bolyai” în anul 2010, cu teza Moartea şi” murirea” – de la paradigme tradiţionale la forme contemporane adaptate, o parte a acesteia fiind publicată în volumul Casa sufletului – propuneri de lectură privind valorizările corpului uman în contexte funerare, Editura Mega, Cluj Napoca, 2011. A coordonat proiectul Sate contemporane din România: deschideri spre Europa. Aplicaţie zonală-judeţul Sălaj, cofinanțat de Administrația Fondului Cultural Național, bazat pe conceptul ”etnologiei de urgență” și axat pe documentarea aspectelor de viață rurală în 4 comunități multietnice situate pe traseul Autostrăzii Transilvania. A efectuat cercetari etno-antropologice în peste 30 de localităţi din judeţele Sălaj, Satu Mare, Maramureş, cercetările fiind valorificate prin articole și studii publicate în reviste și volume de specialitate. Domeniile de interes și temele documentate în cercetări au vizat comportamentele și atitudinile generate de proximitatea morții, ritualitatea funerară și restrucurarea/resemantizarea ei în contexte actuale, imagologia postumă, dinamica spațiilor sepulcrale, abordarea religioasă, medicală și economică a morții, patrimoniul etnografic prin elementele de port popular, dar și alimentația ruralului sălăjean, topografia gastronomică a județului, deconstrucția perspectivelor idealizant-manipulatoare asupra alimentației ”tradiționale”. Preocupările științifice au inclus și documentarea fenomenului migrației, unele elemente fiind valorificate în studiul Migraţia circulatorie – aspecte teoretice şi perspective de abordare (în Anuarul de istorie orală, Ed.Accent, Cluj Napoca, V/2004).

***************************

Iulia-Elena Hossu – cercetător de teren. Este cercetător în cadrul Institutului pentru Studierea Problemelor Minorităților Naționale, Cluj-Napoca [http://ispmn.gov.ro/]. A obținut doctoratul în Antropologie la Universitatea ”Babeș-Bolyai” în anul 2010, cu o teză  centrată pe relațiile de înrudire și căsătorie. Teza a fost publicată la Editura Mega în anul 2018 sub titlul: Relațiile de înrudire. Căsătoria – atitudini, practici și dinamici. De-a lungul anilor a fost implicată în producția mai multor filme documentare [selecție]: Flori de mac (2006, 55 min., regizor Enikő Vincze); Ucrainenii din Maramureş (2012, 25 min., regizor Zágoni Bálint); Valea plângerii (2013, 57 min., regizori Mihai-Andrei Leaha, Iulia Hossu, Andrei Crişan); Slovacii din zona Sălaj şi Bihor (2014, 28 min., director Zágoni Bálint). Este membru fondator al CEVA – Centrul pentru Educație Vizuală și Antropologică [http://ceva.center/]. A fost cercetător postdoctoral în cadrul proiectului Confronting difference through the practices of transnational families, proiect implementat de Centrul de Studiere a Populației, Universitatea ”Babeș-Bolyai”, Cluj-Napoca [http://transnationalfamilies.ro/]. În prezent este cercetător în cadrul proiectului (RE)LOCAL – Resituating the local in cohesion and territorial development [https://relocal.eu/project-participants/], ca membru al echipei de cercetare DESIRE (România). Ultimul său articol intitulat “Are we still a family?”. The perspective from Romanian transnational families este în curs de publicare în revista LUD.

***************************

Alexandra Voivozeanu – dramaturg, sociolog. – Este interesată mai ales de migrația românilor pentru muncă în străinătate. Este autoarea unei teze de doctorat care analizează detașarea muncitorilor români, în sectoarele de construcții și industria cărnii, în Germania – urmărind aspecte legate de precaritate, dinamicile dintre actorii formali și informali implicați în procesul de recrutare și abordări ale sindicatelor germane față de acești lucrători.

A scris următoarele texte de teatru: Detașat (în cadrul programului de Rezidențe Drama 5/Reactor de Creație și Experiment), Țuhaus și Primii bani (în cadrul programului de rezidențe Culese din Telciu).

 

***************************

Caludiu Lorand Maxim – regizor. Este regizor de teatru, producător și manager cultural. În 2013 și 2014 a absolvit Facultatea de Teatru și Televiziune (secția Regie de Teatru) și, respectiv, Facultatea de Istorie și Filosofie (secția Filosofie), în cadrul Universității Babeș-Bolyai, Cluj-Napoca. În 2016 a absolvit Masteratul de Arte Performative și Film din cadrul Facultății de Teatru și Televiziune.  Este membru fondator al Asociației  Reciproca  (fondată  în  2014),  asociație  ce  dezvoltă peisajul  cultural  prin inițierea și coordonarea activităților cu caracter artistic, social și științific.  Din 2015 până în prezent este inițiatorul și directorul platformei Focus Atelier dedicată atelierelor și dezbaterilor pe tema artei sociale contemporane, proiect nominalizat în 2018 la premiile Administrației Fondului Cultural Național, numărând patru ediții în țară și una în străinătate. Începând cu același an concepe și dezvoltă rețeaua Troc-Rețea De Teatru Educativ alături de  Centrul de Teatru Educațional Replika (București), Teatrul GONG pentru Copii și Tineret (Sibiu) și Reactor de Creație și Experiment (Cluj). Ca artist lucrează în multiple proiecte de teatru comunitar și proiecte de artă mixed media. În  2017 a  produs  și  regizat  spectacolele  de  teatru  Țuhaus (spectacol ce primește Premiul Teatrului Nottara la festivalul Fringe Bucharest 2018); Roundtrip și Anturaj Prost. Tot în 2017 coordonează alături de Silvana Râpeanu proiectul de intervenție artistică Ghid Imaginar al Telciului în cadrul Școlii de Vară de la Telciu 2017 și devine regizor asociat al proiectului Căși Sociale II.  În prezent este curatorul Programului Euroregional de Artă Contemporană – Tranziții, manager de programe în cadrul Fundației Tranzit și redactor al ziarului Cărămida.

***************************

Doru Taloș – actor, co-producător. Doru este membru fondator al spațiului Reactor. A absolvit Facultatea de Teatru si Televiziune, sectia Arta Actorului, Cluj Napoca, în 2009. Încă din timpul facultății e atras de spațiile neconvenționale și de teatrul neinstituționalizat. După o scurtă colaborare cu teatrul Dramatic I.D. Sârbu în 2010, a hotărât să își continue studiile în Barcelona. Într-un oraș multicultural a luat primul contact cu sistemul de teatru independent, prin producțiile companiei 45Tallers (Atelier45), pe care o fondează împreună cu Oana Mardare în iunie 2012. Din decembrie 2013, revine în Cluj cu dorința de a înființa un teatru independent. Alături de o echipă formată din regizori, dramaturgi și actori, pune bazele spațiului cultural alternativ Reactor de creație și experiment, un spațiu care îți propună să susțină și să contribuie la definirea mișcării artistice independente din Cluj. Doru Taloș e implicat în producția spectacolelor  Asociației Reactor ca și producător, dar și ca actor. Gestionează partea logistică și financiară a spațiului, pe lângă managementul unor proiect punctuale.

***************************

Anda Pop – scenografie. A absolvit  Liceul de Coregrafie și Artă Dramatică „Octavian Stroia” Cluj-Napoca în 2007, apoi a urmat cursurile Universităţii de Artă Teatrală din Târgu-Mureş, specializarea Actorie, pentru ca mai târziu să încerce un alt drum, o altă specializare, pe care a ales să o urmeze tot la U.A.T. şi anume scenografia, domeniu în care şi profesează. Ca experienţă artistică, Anda are la activ  balet,  dans  contact,  dans contemporan,  acrobație, teatru, cursuri cu maști, performing, design, design  vestimentar, design pagini web, decorator și tehnician  în domeniul artei. Face lightdesign pentru eventimente şi teatru, pictează pereți; se exprimă și prin expoziții de tipul instalațiilor artistice de textile, fotografii, ultima expozitie performativă THE NEW OLD HOME un concept de Peca Stefan (2017) București la Centrul de Teatru Educational Replika & 2018  la CLB. Berlin; Theater Aufbau Kreuzberg, Berlin. Fiind într-o continuă căutarea a formei, găsește domeniul teatral cel mai viu și propice pentru a se exprima. Anda Pop urmărește creearea unor spații de joc ce se modifică odată cu evoluția piesei fiind ghidată de senzațiile transmise de context dar mai ales de scriitură. Spațiul de joc e foarte important să transmită dar mai ales să îl ajute pe actor, obiectele de scena reprezentând un element adjuvant al actorului, niciodată ilustrativ.

***************************

Oana Hodade (n. 1985) – actor – trăiește și lucrează la Cluj. A absolvit Universitatea de Arte din Tîrgu-Mureș. Cu o educație formală în artele spectacolului, și-a extins treptat interesul către performativitate, peisaj sonor, imagine, text și ilustrație. Explorează fragilitatea, senzualitatea și spațiul personal, creând lucrări care se concentrează pe redarea de experiențe și senzații. Munca ei are și o dimensiune pragmatică; lucrează alături de structuri independente în producția și promovarea artei contemporane și editează cărți.

.

 

 

 

***************************

Vlad Petri – fotograf. A absolvit Universitatea de Artă Teatrală şi Cinematografică, specializarea Imagine Film şi Televiziune (2004) și Masterul de Antropologie Vizuală și Media de la Universitatea Freie din Berlin (2014). A realizat documentarele: „Revelion 2008” (2009), împreună cu Mădălina Roşca, „București, unde ești?” (2014 – premiul Gopo pentru debut) și „La pas pe litoral” (2016, împreună cu Vlad Ursulean). În 2008 a iniţiat (împreună cu Marius Iacob) proiectul Photon care consta în realizarea de workshopuri de fotografie şi film, adresate unei categorii vaste de public (în principal liceeni şi studenţi). A fost trainer în cadrul Focus Atelier (Cluj, 2015), Ideo Ideis (2013-2016), Let’s Go Digital TIFF Cluj (2017-2018) și GoBucharest (2016-2017). A lucrat ca director de fotografie la mai multe proiecte de film documentar și ficțiune, printre care: „Circuit” (r: Monica Lazarescu-Gorgan), „Procesul” (r: Claudiu Mitcu), „România, marea curățenie” (r: Ruxandra Annonier, p: Arte France), „Rețeaua” (r: Claudiu Mitcu), „Hollywood Haq” (r: Demir Yanev); „Wayfarers” (r: Jelena Modric, p: Aristoteles Workshop). Începând cu 2012 a documentat protestele din Piaţa Universităţii din Bucureşti, filmând şi publicând cu regularitate în mediul online clipuri video și fotografii de la evenimentele din București sau din alte locuri din țară. Fotografiile sale au apărut în publicații tipărite și online din România și alte țări și a participat la mai multe expozitii de fotografie/ arte vizuale de grup și expozitii personale: Pasager (2002 -Galeria UNA), Portrete vii (2009 – galeria Make A Point), Stat /cetățean (2014 – Muzeul de Artă din Cluj-Napoca). Mai multe detalii despre proiectele lui Vlad Petri se găsesc pe site-ul personal: www.vladpetri.ro

***************************

Panna Adorjáni – este theatre-maker și scriitor, cu rezidență în Cluj-Napoca (RO). Ea și-a terminat studiile BA în anul 2012 la specializarea studiile teatrului și dramaturgie în Cluj-Napoca, la Facultatea de Teatru și Televiziune din Universitatea Babeș–Bolyai, respectiv studiile MA la Budapesta, la Universitatea Károli Gáspár, la specializarea studiile teatrului, în vara anului 2014. Domeniile sale de cercetare sunt: teoriile feministe și de gender, probleme de corporealitate și reprezentație. În calitate de dramaturg ea a colaborat la spectacole precum: Hormon (regia: Ferenc Sinkó, Teatrul Maghiar de Stat din Cluj, 2017), Parental Ctrl (regia: Ferenc Sinkó, Groundfloor Group/Kinga Kelemen, Fabrica de Pensule, Cluj, 2015), The Zero Hour (regia: Ann Turiano, Iron Crow Theatre, Baltimore, Maryland, US, 2016), An Ongoing Song (spectacolul de masterat al lui Szymon Adamczak la DAS Graduate School, în funcție de dramaturg și muzician, Amsterdam, Olanda, 2018).

În calitate de theatre-maker, ea lucrează deseori cu artiștii Zenkő Bogdán, Kinga Ötvös, Kata Bodoki-Halmen, Zsolt Bodoki-Halmen și Dániel Láng în cadrul cercului de artiști Universal Pleasure Factory. Cu ei Panna a colaborat la următoarele proiecte: Nocturnal Privacy (instalația audio pentru o singură persoană, Cluj, 2017), Trash Songs (instalații la Someș Delivery în cadrul edițiilor 2017, 2018, 2019), there is more than one way to manufacture (concert conceptual, premiera a avut loc în cadrul festivalului Temps d’images Cluj, 2017). În toamna anului 2018, Panna a colaborat la spectacolul 99,6% (produs de Reactor, împreună cu Raul Coldea, Hermina Csala, Radu Dogaru, Petro Ionescu, Bogdan Olarson, Kinga Ötvös, Oana Mardare, Adi Tudoran), care în 2019 a primit premiul Halász Péter pentru cel mai incitant, inovativ și progresiv spectacol maghiar din anul 2018. În vara anului 2019 Panna a fost în rezidență la Casa Tranzit în Cluj, unde împreună cu colegii săi de la Universal Pleasure Factory, ei au lucrat la proiectul Rehearsing Proximity, prezentat în premieră în cadrul Zilelor Tranzit în octombrie 2019.

***************************

Bodoki-Halmen Zsolt – muzician – născut în 1993, grew up în Zalău.

Înainte de a da bacalaureatul, influențele pe care el le consideră cele mai importante erau educația primită în muzica clasică, matematică, fizică și informatică; un interes inexplicabil în filmele de artă (dar și de cele obișnuite); aventuri pe domeniul muzicii populare (pop music) și o foame pentru literatură. Călătoria lui de nesfârșit pe coastele sunetului s-a pornit undeva în liceu, fapt care l-a îndrumat să-și da aplicația la compoziție muzicală (electroacustică, cu fire de praf din muzica clasică). După facultate a lucrat ca houskeeper, reparator de biciclete, tâmplar și asistent de sonorizare, iar în prezent, studiază informatica. Între interesele lui se numără prezenta de performer, improvizația muzicală, natura sunetelor, posibilitatea narativității, vizualitatea și arta creată într-un proces de experimentare. A avut performanțe (cei drept, aproape toate pur muzicale) colaborative și solo în Budapesta, Cluj și în podul casei de copilărie.

***************************

Dániel Láng – este muzician independent stabilit în Cluj-Napoca. După absolvirea Liceului de Artă din Târgu Mureș, a studiat la secția de percuție a Academiei de Muzică din Cluj-Napoca, după care a urmat cursurile de tobe jazz al Conservatorului Bartók Béla. În 2012 se alătură trupei de muzică experimentală Bélaműhely din Budapesta. 

Din 2015 se întoarce la Cluj, unde participă în mai multe proiecte muzicale și performative. În 2017 începe să colaboreze cu grupul de artiști Universal Pleasure Factory. Rezultatele acestei relații au fost proiectele Trash Songs, there is more than one way to manufacture (performance muzical). În 2019 a fost în rezidență la Casa Tranzit în Cluj, unde a lucrat la proiectul Rehearsing Proximity, cu colegii săi de la UPF. Jocul lui de tobe se caracterizează printr-o muzicalitate puternică, dar deseori folosește și tehnici experimentale.

 

***************************

Lucia Mărneanu – grafician – (n. 1988) a absolvit Facultatea de Arte Plastice (UAD, 2010) și Facultatea de Teatru și Televiziune (UBB, 2013). Ocazional, lucrează ca ilustrator pentru diverse publicații/cărți pentru copii, precum “Eu sunt fată. Pot să fac orice” (2017), scrisă de Ruth Borgfjord. One-woman show-ul 10 studii despre iubire cu i mic, a obținut premiul special al juriului la FNT Independent în 2013. În 2014, în urma colaborării cu GroundFloor Group, pentru spectacolul Parallel, Lucia a obținut „Premiul Uniter pentru debut”. Din același an, a devenit membru fondator Reciproca, asociație care i-a oferit șansa de a lucra cu alte companii, în calitate de artist visual/performer. A beneficiat de burse de studiu în Croația și Belgia, unde s-a specializat pe ilustrație de carte și bandă desenată. A publicat în revistele Gazeta de Artă Politică și Tataia. A creat animații și ilustrații pentru spectacolele “Call it Art” (r. Leta Popescu, TNC), “S.R.L” (r. Florin Caracala, Fabrica de Pensule) și “Kinderzimmerzauberei” (r. Leta Popescu, Teatrul Gong Sibiu). „Miracolul de la Cluj” (2017, regia David Schwartz) este cel mai recent spectacol de teatru în care joacă și care a fost prezentat recent și la Zalău în cadrul stagiunii Reactor.Zalău.

***************************

Ioan Lesuțan – comunicare. Muzeograf – relații publice la Muzeul Județean de Istorie și Artă Zalău și lector universitar la Universitatea de Vest ,,Vasile Goldiș” din Arad. Absolvent al Facultății de Istorie și Filosofie, specializarea Filosofie a Universității Babeș-Bolyai Cluj Napoca și a Facultății de Psihologie și Științele Educației, specializarea Psihologie. Din 2010 doctor în filosofie al Universității de Vest din Timișoara cu o teză despre comunicare și acțiune socială în teoria critică. A predat cursuri de jurnalism, comunicare și relații publice în cadrul Facultății de Științe Socio-Umane a UVVG, și a activat ca jurnalist în presa scrisă și radio.